Blog

Înainte de a curăța cuticula, trebuie să știm cu ce tip de cuticulă ne confruntăm. Eu am întâlnit, de-a lungul timpului, 6 tipuri de cuticulă:

• Standard

Este suplă, elastică și netedă, nu prezintă sensibilitate mare, iar delimitarea dintre eponichium și placa unghială este clară. Se îndepărtează complet.

• Vascularizată

Este subțire, plină de capilare (vase de sânge) vizibile (faldul proximal se înroșește chiar de la împingerea cu pusherul), prezintă sensibilitate mare, este foarte ușor de rănit. Este foarte aderentă (lipită de placa unghială), delimitarea dintre eponichium și placa unghială este aproape inexistentă. O putem întâlni la persoanele cu pielea foarte deschisă la culoare, foarte sensibilă. Nu se îndepărtează complet, deoarece capilarele nu permit.

• Uscată

Un tip de cuticulă asociat adesea cu cea vascularizată (aceeași fotografie de mai sus). Este subțire, rigidă, se fragmentează foarte ușor, prezintă sensibilitate mare, este foarte ușor de rănit. Este destul de aderentă, dar delimitarea dintre epnichium și placa unghială este vizibilă. O întâlnim adesea la persoanele care își expun pielea mâinilor la diverse soluții chimice. Nu se îndepărtează complet, deoarece riscul de a răni este foarte mare.

• Cărnoasă

Este groasă, elastică și foarte mobilă (putem plimba pusherul sub ea fără grijă). Formează un buzunar foarte adânc, datorită dimensiunilor ei mari. Granița dintre eponichium și placa unghială este bine delimitată. Este asociată cu hiperhidroza palmară (transpirația excesivă a mâinilor). Este destul de greu de rănit deci, în general, poate fi îndepărtată complet, însă aspectul final (plăcut sau mai puțin plăcut ochiului de tehnician) ține de grosimea cuticulei: cu cât este mai groasă, cu atât va părea mai puțin stilizată. Totuși, nu insistăm peste măsură cu stilizarea pentru a nu răni.

• Umedă

Este asociată adesea cu cea cărnoasă, fiind groasă și cauciucată. Poate fi, de asemenea și aderentă (lipită de placa unghială, pare că acoperă din nou unghia, chiar dacă o împingem în mod repetat). Poate sângera ușor, în funcție de cât de aderentă este. Se întâlnește adesea la persoanele cu hiperhidroză palmară. În general, poate fi îndepărtată complet.

• Aderentă

Este al doilea cel mai dificil tip de cuticulă, deoarece formarea buzunarului este foarte greoaie. Este subțire și elastică. Eponichiumul este foarte lipit de placa unghială, granița dintre acestea fiind aproape inexistentă. Nu există mult spațiu sub eponichium, buzunarul format nu poate fi foarte adânc. Se întâlnește adesea la unghiile cu o lunulă foarte mare, asta înseamnă că țesutul protejează matricea, așa cum am învățat în Anatomia unghiei. Este foarte sensibilă zona și foarte ușor de rănit. La împingerea cu pusherul / bețișorul din lemn, nu trebuie să punem mare presiune pe lunulă pentru a împinge, ci trebuie să facem mișcări dese și scurte, din aproape în aproape. Dacă lunula are o dimensiune mare, iar noi punem presiune în acea zonă, riscăm să traumatizăm matricea. Nu poate fi îndepărtată complet la prima întrevedere însă, dacă obiceiul de stilizare este menținut la 3-4 săptămâni, cuticula nu va mai fi atât de aderentă și va putea fi îndepărtată complet.

Stilizarea incorectă a zonei cuticulare poate duce la:

• Cuticula dublă

Rezultat al stilizării incorecte, cuticula dublă se “obține” atunci când înclinația capătului de freză este nepotrivită (în loc să ținem laterala capătului de freză paralelă cu placa unghială, ridicăm vârful, acesta intrând în piele și creând un șanț, așa cum puteți observa în fotografia de mai jos. Ea poate fi îndepărtată total după ce este parcurs procesul de stilizare corect și complet.

• Cuticula traumatizată

Tot un rezultat al stilizării incorecte este și cuticula traumatizată, după cum puteți observa în fotografia de mai jos: zonă înroșită, foarte sensibilă, scuame, inclusiv șanțuri în placa unghială. Aceste situații sunt întâlnite, de obicei, în cazul în care clienta își curăță zona cuticulară singură, acasă, într-un mod incorect (instrumente nepotrivite și mânuite nepotrivit), 1 dată pe săptămână sau mai des, iar țesutul nu are timp să se înnoiască corect, așa cum am vorbit în Anatomia unghiei. Ce putem face în acest caz? Eliminăm, cu un bit de abrazivitate galbenă, șanțurile de pe placa unghială, fără presiune, iar țesutul îl șlefuim cu un bit sferic (biluță, cilindru), tot fără presiune. În circa 2-3 luni, eponichiumul va crește normal, dintr-o bucată, dintr-un sinus în celălalt și vom putea stiliza corect și complet.